În primul rând, este o țară primitoare și în general prietenoasă cu turiști.
Se stă la pașapoarte 30 min pentru intrarea în țară, dar considerând coada care se formează nu este mult.
Se vorbește franceză aproape peste tot, dar te poți descurca și cu engleza, special în Casablanca și Rabat, Marrakech mai puțin.
Taxi-ul nu este scump, în general 1 euro pe km. Dar evident, majoritatea încearcă să profite de turiști și cer mai mult. Plata e doar cash.
În general, se poate plăti cu cardul aproape peste tot, cu excepția bazarului (souk), taxiului și anumitor locuri turistice.
Am utilizat trenul pentru transport între Casablanca și Rabat, respectiv Marrakech. Curat, ieftin și precis. Clasa 1 la preț corect, cu aer condiționat. Casablanca - Rabat, aproape 90 km făcuți în 45 de min, 10 EUR/pers/călătorie.

Hotel – sunt multe opțiuni, dar fiind o țară a contrastelor, dacă plătești puțin, serviciile vor fi pe măsură, sub media EU. Dacă se dorește măcar media EU sau peste, lucrurile încep să coste.
Ca și în general, prețurile sunt peste prețurile din RO, atât în magazine de haine și lucruri în general, cât și la mese.
Mâncarea, în schimb, este superbă. Specialitățile locale sunt o combinație de arome și condimente, deosebită, indiferent de alegerea făcută (carne, pește, paste etc.).
În general, alcool nu este disponibil decât în anumite locații. Carrefour simplu nu are, dar Carrefour Gourmet are tot ce se dorește.
Se poate fuma în locații închise, spre deosebire de EU.
Sunt anumite locuri superbe de vizitat, dar sunt și locuri care poate e mai bine să nu le vezi. Cu toate acestea, sentimentul general este de siguranță.
Dar, clar, pe lângă reprezentanțe Bentley și Ferrari, sunt cartiere unde nu sunt geamuri la apartamente. Cum ziceam, o țară în dezvoltare și plină de contraste.
Aproape toate taxiurile sunt Dacii (Logan, Sandero etc.) și se practică ride-sharing, în special în Rabat (adică te duc pe tine, dar pe drum mai iau pe cineva dacă e pe ruta ta).
Multe mașini chinezești, de toate formele și mărcile posibile, dar totodată multe mașini de lux – BMW, Land Rover, Mercedes etc.
În general, nu este foarte curat, mai mult în sensul opus.
Trecerea de pietoni este cu titlu informativ – nu se oprește în general nicio mașină să te lase să treci (taxiurile în special nu), deci este un fel de „fiecare se descurcă”.
Din ce povesteam cu taximetriști, cei care umblă pe jos sunt considerați o clasă inferioară, deci nu merită respect să oprești pentru ei, nici măcar la trecerea de pietoni.
Schimb valutar – de regulă e posibil la recepția hotelului, dar te „frige” la curs. La băncile locale ai nevoie de pașaport (noi l-am ținut în safe la hotel, de teama furtului) sau la cash point, unde nu ai nevoie de nimic, doar de euro în mână.
Totul se mișcă în ritmul local, lent, au un ritm de viață foarte diferit de al nostru.
Cele mai corecte prețuri de bazar le-am găsit în Rabat.
Interesant – pentru o țară musulmană, se produce vin local destul de bun. Am gustat câteva etichete, nu erau rele, unul era chiar wow.
